Protopopiatul de Criuleni si Dubasari 212s
Ziarul nostru
nika new
Calendarul postărilor
decembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Arhiva
Meteo

PostHeaderIcon Istoria bisericii cu hramul ,, Acoperemântul Maicii Domnului’’ din satul Mașcăuți, r-l Criuleni.

     7

Prima biserică din localitatea Maşcăuţi (ocolul Reutului de Jos), despre care avem mărturii istorice, datează din 1771. Se ştie că avea hramul “Sf. Arhangheli”, era din lemn, în interior decorată cu icoane.

     Datele despre prima biserică din piatră sunt puţin contradictorii. În unele surse bibliografice se menţionează că datează din 1814, în altele că din 1815: “Maşcăuţi, biserica cu hramul Sf. Mihail, zidită la 1815, din piatră, de proprietarul Cozma Panait”.

    Cercetarea documentelor de arhivă a făcut lumină în această problemă într-un mod cu totul deosebit. Aflăm în unul din documente că iniţiatorul şi organizatorul construirii noii biserici din piatră în satul Maşcăuţi a fost comisul Alexandru Panait, care la 24 martie 1815 a depus la Dicasteria Exarhală din Chişinău un demers în care aducea la cunoştinţă: “biserica Sf. Arhangheli din satul Maşcăuţi care îmi aparţine, este într-o stare dezastruoasă, de aceea vrem să construim una nouă din piatră pe locul celei vechi, cu acelaşi hram, o bună parte din materialul necesar (piatră, lemn etc) este deja pregătit…”.

    Demersul a fost aprobat, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni scriind: “Binecuvântăm. Să fie construită după proiectul care va fi dat de Mitropolie”.

La rândul ei Dicasteria a însărcinat pe protopopul ţinutului Orhei, care slujea în satul Piatra, preotul Grigoraş  să meargă şi să sfinţească locul pentru construirea noii biserici. Sfinţirea şi punerea pietrei de temelie a avut loc la 26 mai 1815 în ziua Înălţării.

    La începutul lunii noiembrie 1819 la Dicasterie a fost depus un demers din partea proprietarului moşiei Maşcăuţi, boierul Feodor Midiula în care acesta cerea permisiune pentru sfinţirea nou-construitei biserici.

    La 7 noiembrie 1819 mitropolitul Gavriil a dat următoarele indicaţii: “Să fie dat un Antimis pe care protoiereul Stavrachie Costin să sfinţească biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, care se sărbătoresc la 8 noiembrie”. Sfinţirea a avut loc la 9 noiembrie 1819, care a căzut în zi de duminică.

    Biserica “Sf. Arhangheli” din Maşcăuţi este una din primele biserici de piatră din Basarabia care a fost construită după un proiect special elaborat. Arhitectura locaşului se încadrează în stilul neoclasicist rus, care a început să fie preferat de noile autorităţi ale teritoriului dintre Prut şi Nistru, şi care era carcteristic arhitecturii bisericeşti din întregul Imperiu ţarist.

    Informaţiile descoperite în fondurile de arhivă conturează un tablou sumar al istoriei bisericii din Maşcăuţi din secolul al XIX-lea – începutul secolului XX. Astfel, se ştie că pe teritoriul bisericii în 1869 a fost îngropat boierul Ioan Sârbu, proprietatul moşiei Maşcăuţi. În 1880 boierul Gheorghie Sârbu a dat bisericii în folosinţă pe termen nelimitat 66 de desiatine de pământ arabil. Planul amplasării lotului şi documentele donaţiei se păstrează în Arhiva Naţională a Republicii Moldova.

    În 1884 biserica a ars, după care a fost restaurată capital.

    În 1819 la nou-construita biserică de piatră slujeau trei preoţi: pr. Gavriil Friţâman în vârstă de 59 de ani, pr. Vasilie Radovici de 53 de ani şi pr. Ioan Florea de 44 de ani. În 1820 dascălul bisericii din Maşcăuţi a fost hirotonit în treapta de diacon pentru aceeaşi biserică.

Din 1842 preot era Ilie Cozac, născut în 1811, cu studii la Seminarul teologic din Chişinău (1839), căsătorit cu fiica preotului Ioan Florea, în 1842 hirotonit în treapta de preot de arhiepiscopul Dimitrie Sulima. În 1851 a fost numit al doilea preot – Eufimie Cotaneţchi. În 1871 a rămas iarăşi un singur preot – părintele Ilie.

     Din 1876 preot era Grigorie Plămădeală, născut la 2 februarie 1855 în s. Puhăceni, plasa Bender, fiu de preot. În 1876 a absolvit Seminarul teologic din Chişinău cu distincţie înaltă. S-a căsătorit cu fiica preotului Ilie Cozac, a fost hirotonit de arhiepiscopul Pavel Lebedev. A fost secretar al protopopiei din 1878. Între anii 1907 şi 1911 a fost hirotisit protoiereu. Părintele Grigorie a avut şase fiice, patru dintre care au fost preotese (Ludmila a fost căsătorită cu Dimitrie Populescu, preot în Hârtopul Mic; Ana cu Serghei Galuşca, preot în Noua Ţaricinca; Lidia cu Gheorghe Carauş, preot în Coşerniţa; Iulia cu Alexandru Dolişcianschi, preot în Parcovo), una din fiice a absolvit Universitatea, iar cea mai mică a fost soră de caritate în spitalul militar din Chişinău.

    Din 1915 preot era Serghei Galuşco, născut la 14 ianuarie 1875, a absolvit Seminarul teologic din Chişinău (1896), în 1897 a fost numit paroh al bisericii din Ţânţăreni, plasa Orhei, la 1 februarie 1901 a fost transferat la Noua Ţaricianca, plasa Acherman, unde a fost şi director al şcolii parohiale, predând concomitent Religia. La 8 mai 1915 a fost transferat la Maşcăuţi, în parohia socrului care a decedat. Din datele disponibile ştim că părintele Serghei slujea la Maşcăuţi în 1930.

    În perioada interbelică sau cea postbelică, date precise deocamdată nu sunt, hramul bisericii din Maşcăuţi a fost schimbat, fiind în prezent “Acoperemântul Maicii Domnului”.

    După 1944 la biserica din Maşcăuţi au slujit preoţii: Petru Iurco, Grigore Iaţco (1964-1976), Alexandru Rotaru (1976-1990†) și Mihail Gondiu (1990-1997).

    În prezent paroh este prot. Grigore Rotaru, din 2012 în funcția de cleric a fost numit părintele Andrei Micu.

Comentariile la articol

Calendar Ortodox 2017
Arhiva Video
Filme Ortodoxe Online

FILME ORTODOXE

Biblia Ortodoxa online
Mitropolia.md
Moldova Ortodoxă
Editura Sf. Mina

CCIR
ccir
Moldova pentru viață
Resurse Ortodoxe
resurse1
free counters
?>