Protopopiatul de Criuleni si Dubasari 212s
Ziarul nostru
nika new
Calendarul postărilor
decembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Arhiva
Meteo

PostHeaderIcon Istoria bisericii cu hramul ,, Minunea Sf. Arh. Mihail” din or. Criuleni

DSCF1094

Prima menţiune documentară a localităţii Criuleni datează din anul 1607. Primele documente descoperite ne vorbesc despre unele aspecte ale vieţii legate de un mic sătuc şi despre proprietarii şi locuitorii lui.

    Prima menţiune documentară privitoare la locaşul de cult datează din anul 1796. Hramul era „Sfântul Arhanghel Mihail”. Biserica era din lemn acoperită cu stuh, interiorul uns cu lut şi văruit, avea iconostas, icoane şi cărţile de cult necesare. În acea vreme cea mai mare parte a moşiei satului Criuleni era proprietatea Mitropoliei din Iaşi. În 1813 aceasta a trecut în posesia boierului Iordachi Chiriac Bartolomeu. Cealaltă parte era deţinută de familiile de răzeşi.

    Către anul 1814 în locul bisericii de lemn a fost construită o biserică din piatră, care a fost sfinţită la 6 septembrie 1814. Hramul bisericii a rămas acelaşi. Noul locaş de cult a fost construit din donaţiile locuitorilor satului Criuleni. Separat de biserică, deasupra porţii care ducea în curte a fost înălţată o clopotniţă din piatră. Şi biserica şi clopotniţa au fost acoperite cu şindrilă.

    În perioada stăpânirii ţariste locaşul de cult a fost reparat de mai multe ori. În 1894 a fost efectuată o reparaţie capitală, am putea spune într-o anumită măsură chiar o restaurare, în urma căreia interiorul a fost lărgit, a fost schimbat totalmente acoperişul şi forma lui, atât biserica, cât şi clopotniţa au fost acoperite cu tablă metalică. Toate acestea au fost efectuate din surse obşteşti şi din cele ale bisericii. În anii 1838, 1864 şi 1907 au fost efectuate reparaţii curente (repararea acoperişului, tencuirea şi vopsirea pereţilor etc). Din sursele de arhivă mai aflăm că în 1907, Serghei Efimovici Golubov, conducătorul echipei de reparaţie, a pictat din proprie iniţiativă, fără plată, cupola şi turla bisericii, fiind reprezentaţi: „…cei patru Evanghelişti”.

    În anii 60 ai secolului XIX, negustorul Hristofor Dimo, care devenise prin moştenire proprietarul moşiei Criuleni a împroprietărit biserica „Sf. Arh. Mihail” cu 33 de deseatine de pământ pentru întreţinerea slujitorilor şi a locaşului de cult. Pe acea vreme  pământul era cea mai mare bogăţie, de aceea cele 33 de deseatine făceau ca biserica din Criuleni să aibă o stare materială destul de bună.

    Cimitirul se afla la depărtarea de 81 de metri spre nord de biserică şi avea suprafaţa de aproximativ 1200 m2. Gardul bisericii era din piatră. În 1897 în curte a fost construită din banii enoriaşului Iacob Eşanu o casă parohială (storojcă). Tot în curtea bisericii erau trei cavouri familiale.

    În 1944, odată cu venirea autorităţilor sovietice biserica a fost închisă, iar în 1960-1961, la insistenţa preşedintelui Sovietului Orăşenesc tovarășei Varvara Dragailo, a fost demolată cu ajutorul armatei.

    În 1990, în luna noiembrie, la o adunare a locuitorilor oraşului Criuleni, o grupă de creştini şi anume: Nicolae Frumosu, Alexei Şerbu, Galina Chicu ş.a. au venit cu iniţiativa zidirii unei noi biserici, iniţiativă susţinută unanim de toţi cei prezenţi la adunare, inclusiv şi de primarul Mihail Sclifos. S-a ales un comitet bisericesc, membrii căreia au trebuit să depună eforturi considerabile pentru perfectarea tuturor documentelor necesare şi pentru ca locaşul de cult să fie construit pe locul celui demolat de sovietici. În vara anului 1991 s-a lucrat asupra planurilor topografic, geodezic şi geologic. Proiectul bisericii a fost adus de dl Nicolae Frumosu din România. În toamna anului 1991 s-au început lucrările la temelia bisericii. Financiar, lucrările de construcţie au fost susţinute din donaţiile care le ofereau instituţiile, organizaţiile şi oamenii de bună credinţă din oraşul Criuleni. În arhiva bisericii se păstrează jurnalele şi registrele de evidenţă a tuturor donaţiilor de la începutul lucrărilor şi până în prezent. S-au mai făcut donaţii şi din partea fraţilor din România, şi anume, de la organizaţia „Pro-Basarabia şi Bucovina” şi din partea municipiului Orăştiei cu care oraşul Criuleni este înfrăţit. Au fost donate cantităţi mari de ciment şi lemn de brad. Din cauza insuficienţei mijloacelor financiare, lucrările de construcţie au mers greu. Răspunzători au fost numiţi de către comitetul bisericesc Alexei Şerbu şi Galina Chicu. În 1992 pe teritoriul bisericii s-a construit o căsuţă parohială, unde până în 2001 s-au săvârşit slujbele divine.

    În prezent situaţia este îmbucurătoare. Cu dăruire totală, până la sfârşitul vieţii, a muncit pentru sfântul locaş regretata Galina Chicu. Mulţumiri şi urări de sănătate îi aducem Excelenţei Sale, preşedintelui Republicii Moldova Dlui Vladimir Voronin, pentru marea contribuţie, care a făcut-o pentru biserica noastră. Aducem mulţumiri conducătorilor instituţiilor şi organizaţiilor din or. Criuleni şi în mod deosebit dlor Mihail Sclifos, Ion Simon, Vladimir Ciobanu, regretatul Grigore Sîrbu, Vladimir Paladi, Dumitru Simon, Nicolae Frumosu, Petru Mîţul, Vladimir Nica şi mulţi, mulţi, alţi ctitori şi binefăcători pentru care ne rugăm Bunului Dumnezeu.

    Slujba de sfințire a fost săvârşită de un sobor de preoți în frunte cu Înalt Prea Sfinţitul Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove la data de 1 noiembrie 2008.

Preoții

    Până în 1851 la biserica „Sf. Arh. Mihail” din Criuleni au slujit preoţii: Ieremia Belinschii, Gavriil Platonov și Ioan Grigore Mihul.

     În 1851 a fost numit preotul Constantin Ioan Mihul, despre care avem din documentele de arhivă câteva date biorgafice: s-a născut în 1920, fiind fiul preotului Ioan Mihul; a învăţat la Şcoala duhovnicească din Chişinău; în 1845 a fost numit dascăl la biserica din Oniţcani; la 3 mai 1847 a fost hirotonit de către episcopul Irinarh (Popov) diacon pe seama bisericii din Criuleni; la 6 octombrie 1851 a fost hirotonit preot pe seama bisericii din Criuleni; la 17 septembrie 1864 a fost menţionat, în urma efectuării reparaţiei bisericii.

     Din 1875 a fost numit preotul Mihail Constantin Balan: s-a născut în 1851; a absolvit Seminarul teologic din Chişinău; la 21 noiembrie 1875 a fost hirotonit de către arhiepiscopul Pavel (Lebedev) diacon, iar la 23 noiembrie 1875 preot pe seama bisericii din Criuleni; a fost numit, de asemenea, şi profesor de religie în şcoala din localitate; a fost decorat cu nabedrenic, apoi cu camilavcă violetă; soţia lui Ana Constantinovna era fiica preotului Constantin Mihul.

     Din 1906 a fost numit preot Gheorghe Mihail Şciuca: s-a născut în 1883; a absolvit Seminarul teologic din Chişinău; la 18 martie 1905 a fost hirotonit de episcopul Vladimir (Sinicovski) al Chişinăului – diacon; la 20 martie 1905 a fost hirotonit de episcopul vicar Arcadie (Filonov) – preot pe seama bisericii din Şolcani, Soroca; la 20 februarie 1906 a fost transferat la biserica din Criuleni; a predat religia şi cântul la şcoala din Criuleni; soţia lui Emilia Mihailovna era fiica preotului Mihail Balan. Părintele Gheorghe este menţionat în documente că fiind în 1930 tot la biserica „Sf. Arh. Mihail” din Criuleni, unde a slujit probabil până la moarte.

    Trebuie de menţionat că în 1874 la Criuleni a fost deschisă de către Ministerul Învăţământului o şcoală primară unde preoţii erau profesori de religie şi cânt.

    Privitor la perioada interbelică date nu se cunosc.

    Din 1992 şi până în prezent parohia oraşului Criuleni a fost păstorită de mai mulţi preoţi: pr. Gheorghe Danilov (1992-1994), pr. Ioan Mămăligă (1994-1995) și pr. Dumitru Marandiuc (1995-2000). Din 2000 până în prezent paroh este prot. Vasile Pistrui. Anii 2004 – 2014 pr. Teodor Vrabie a slujit în funcția de cleric, urmat de pr. Ioan Țuțuianu.

Comentariile la articol

Calendar Ortodox 2017
Arhiva Video
Filme Ortodoxe Online

FILME ORTODOXE

Biblia Ortodoxa online
Mitropolia.md
Moldova Ortodoxă
Editura Sf. Mina

CCIR
ccir
Moldova pentru viață
Resurse Ortodoxe
resurse1
free counters
?>