Istoria bisericii cu hramul ,,Acoperemântul Maicii Domnului’’ din s. Marcăuți,r-l Dubăsari.
În Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, din zona centrală, în raionul Dubăsari, cu nr. 430 este biserica „Sf. Arhanghel Mihail” din Marcăuţi, datată cu anul 1816. Puţine biserici din țara noastră au o aşa vechime – 195 ani, aproape două secole.
În urma investigaţiilor de arhivă s-a descoperit, cu părere de rău, că despre istoria acestui locaş de cult avem puţine informaţii, iar cele existente sunt foarte laconice, în sensul că ne dau doar date generale: „Marcăuţi, comuna Susleni, plasa Orhei. Biserica cu hramul în cinstea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, din piatră, zidită la 1816 prin străduinţa enoriaşilor şi a moşierului Toma Paninopulos. A fost restaurată în 1886”.
Până în 1816 în Marcăuţi a existat o biserică din lemn. Cea mai veche menţiune despre existenţa ei o avem din 1801. În 1813 biserica de lemn, din cauza vechimii, a ajuns neutilizabilă: „s. Marcăuţi – biserica Sf. Arhangheli – din lemn, în stare rea, nu este completată cu obiectele de cult necesare”.
La 30 mai 1814 în Dicasteria eparhială din Chişinău a fost depusă o cerere a moşierului Toma Paninopulos: „În satul meu Marcăuţi, ţinutul Orhei, pe malul râului Nistru, se află o biserică – casă a lui Dumnezeu, care este atât de veche încât în ea nu mai este posibil de oficiat slujbe. Din acest motiv, noi cerem binecuvântarea de a înălţa o altă biserică, din piatră şi într-un alt loc, mai pe deal, ca credincioşii ortodocşi să-o poată vedea de departe”. În aceeaşi zi, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni al Chişinăului şi Hotinului a binecuvântat această iniţiativă.
La 25 iunie 1814 protopopul ţinutului Orhei, Stavrachii Costin, a înştiinţat Dicasteria eparhială din Chişinău că a fost sfinţit locul şi piatra de temelie a noii bisericii din Marcăuţi.
Dintr-o nouă cerere a moşierului Toma Paninopulos, din 30 octombrie 1816, aflăm că: „…lucrările de construcţie a bisericii din Marcăuţi în cinstea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil s-au sfârşit, locaşul a fost înzestrat cu toate cele necesare, … rugăm să se permită stareţului mănăstirii Curchi arhimandritului Chiril s-o târnosească”.
La 1 noiembrie 1816 mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni al Chişinăului şi Hotinului a dat următoarea indicaţie: „Această biserică să fie târnosită pe anthimisul vechi de către stareţului mănăstirii Curchi arhimandritului Chiril, care după târnosire să raporteze cum a decurs slujba şi despre starea bisericii şi cât de bine este ea înzestrată cu cele necesare”.
La 8 noiembrie 1816 stareţului mănăstirii Curchi, arhimandritului Chiril, a târnosit biserica nou construită din Marcăuţi, apoi a raportat că locaşul de cult are 7 sageni în lungime, are o clopotniţă deasupra pridvorului, podea din pavele de piatră şlefuită și că biserica este înzestrată suficient cu cele necesare: vase sfinte, veşminte, icoane, etc.
În secolul al XIX-lea clădirea bisericii a fost reparată de trei ori: în 1872, în 1886 și în 1895. În 1886 acoperişul din şindrilă a fost schimbat cu acoperiş din tablă zincată.
Preoții
Despre preoţii care au slujit la biserica ,,Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil’’ din Marcăuţi avem date fragmentare. Până în 1856 avem informaţii despre preotul Dumitru Gozun. Acesta s-a stins din viaţă fiind încă tânăr. Văduva Maria Gozun mult timp a fost în lista persoanelor întreţinute de parohie.
Din 1856 a slujit preotul Isaia Comerzan. S-a născut în 1819, studii teologice n- a avut. La 10 august 1837 a fost numit cântăreţ (dascăl) al bisericii din Coşerniţa, plasa Soroca. La 11 iunie 1845 a fost hirotonit în treapta de diacon pentru biserica din Coşerniţa. La 16 septembrie 1856 a fost hirotonit în treapta de preot pentru biserica din Marcăuţi, plasa Orhei.
În perioada 1864-1904 a slujit preotul Constantin Catareu. S-a născut în 1826 în Marcăuţi, fiu de dascăl, studii teologice nu a avut. La 22 martie 1850 a fost numit în funcţia de pălămar al bisericii din Raileancu, plasa Akkerman. La 22 iunie 1851 a fost hirotonit în treapta de diacon pentru biserica din Dîşcovo, plasa Orhei. La 22 octombrie 1857 a fost hirotonit în treapta de preot pentru biserica din Zdordeşti, plasa Iaşi, apoi transferat la biserica din Steţcani, plasa Orhei. La 28 ianuarie 1864 a fost transferat la biserica din Marcăuţi, plasa Orhei ca urmare a cererii depuse personal de moşierul Vasile Paninopu. A slujit în satul său natal timp de 40 de ani, până la vârsta de 78 de ani, apoi a depus cerere de pensionare (la 6 octombrie 1904). A reparat de trei ori biserica, a fost menţionat de mai multe ori de Direcţia Eparhială.
Preotul Ştefan Cozac, în primăvara anului 1917 era parohul bisericii din Marcăuţi, iar în decembrie aceluiaşi an, era deja la biserica din Cegoreni, plasa Orhei.
În 1920-1930 a slujit preotul Grigorie Cireş. S-a născut în 1888, a făcut 5 clase la Seminarul teologic din Chişinău (din totalul de 8 clase). Din 1918 a fost cântăreţ (dascăl). La 27 iulie 1920 a fost hirotonit în treapta de preot pentru biserica din Marcăuţi. În 1930 a fost transferat la biserica din Ustea, plasa Orhei.
Din 1930 a slujit preotul Mihail Corobceanu. S-a născut în 1893, a absolvit Seminarul teologic din Chişinău. În 1915 a fost hirotonit în treapta de preot pentru biserica din Cruglic, plasa Orhei. În 1930 a fost transferat la Marcăuţi.
În 1948 slujea ieromonahul Mercurii Iaţco. Acesta s-a născut în 1912 într-o familie de ţărani. A învăţat în şcoala primară, studii teologice nu a avut. În 1930, la vârsta de 18 ani a devenit ascultător la mănăstirea Curchi. În 1935 este ascultător la mănăstirea Neamţ (România), în 1938 este călugărit, în 1940 a fost hirotonit şi numit ierodiacon pe lângă Mitropolia din Iaşi. În 1943 a fost hirotonit ieromonah, apoi numit stareţ al mănăstirii Hlincea (din apropierea or. Iaşi). În 1944-1948 a slujit în mai multe parohii din RSS Moldovenească, ultima la Marcăuţi. În urma unui incident (s-a bătut în biserică cu dascălul) a fost oprit din slujire şi condamnat la 8 ani privaţiune de libertate. În septembrie 1955 s-a întors din detenţie şi a fost numit paroh al bisericii din Botuşani, raionul Râbniţa.
Din 1949 biserica din Marcăuţi a fost deservită de preotul Nicolae Grigoraşenco de la Holercani. În 1959 membrii consiliului bisericesc au înaintat împuternicitului P. Romenski o cerere prin care rugau ca de la 1 ianuarie 1960 biserica din Marcăuţi să fie scoasă de la înregistrare (să fie închisă), fiindcă din iunie 1959 la ei în biserică nu se mai fac slujbe, ei nu mai pot plăti impozitele şi vor merge pentru necesităţile lor religioase la s. Molovata care e la 4 km depărtare. Cererea a fost aprobată.
În 1993 biserica a fost redeschisă graţie străduinţei regretatului părinte Andrei Iaţco († 2000), parohul bisericii din s. Molovata. Când și din care cauză a fost schimbat hramul nu cunoaștem. Ulterior la Marcăuţi au slujit următorii preoţi: prot. Emanuil Grigorev (1994-1998), prot. Petru Mîţu (1998), prot. Gheorghe Lungu (1998-2003), prot. Veaceslav Ceban (2003-2007), prot. Andrei Prodan (2007-2011). Actualmente paroh este preotul Valeriu Savciuc.