Biserica din lemn din satul Steţcani a fost construită în a doua jumătate a anilor 70 ai secolului al XVIII-lea (în 1777 sau în 1779), fiind târnosită cu hramul în cinstea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. În ea s-a slujit cel puţin până la începutul anilor 30 ai secolului al XIX-lea, dar poate şi mai mult. Toate acestea le aflăm din cele mai timpurii surse documentare:

    Din anul 1813: „Lunca râului Ichel, satul Steţcani – biserica cu hramul în cinstea Sfinţilor Arhangheli – din lemn, într-o stare rea, dar înzestrată cu toate cele necesare pentru slujbă (veşminte, cărţi, icoane) – 1779”;

    Din anul 1820: „Ţinutul Orhei, satul Steţcani, cu hramul în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail, din lemn, în stare bună, înzestrată cu vase liturgice, cărţi şi veşminte”;

    Din anul 1830: „Biserica Sfinţilor Voievozi, judeţul Orhei, satul Steţcani, construită în 1777, din lemn, cu clopotniţă din lemn”.

    Din datele prezentate mai sus reiese că încă în 1830 în satul Steţcani exista doar o singură biserică – a Sfinţilor Arhangheli (Voievozi), din lemn. Biserică din piatră la acea dată nu exista.

***

     Biserica din piatră din satul Steţcani a fost construită în perioada dintre anul 1831 şi anul 1856, dar în ce an anume nu se ştie, în special, din cauza lipsei de documente din perioada indicată.

    Cu toate acestea, în toate sursele istorico-arhivistice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, apoi în toate sursele bibliografice (literatură publicată) de până la 1918 şi în perioada interbelică, se menţionează că data construcţiei bisericii din piatră este anul 1808 (o dată se indică şi anul 1818). Acest lucru nu-l putem explica în nici un fel, căci există datele veridice prezentate mai sus despre biserica de lemn.

    În documentele bisericeşti din diferiţi ani, începând cu anul 1856 se conţin următoarele informaţii:

    Conform datelor din anul 1856: „Biserica în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail, judeţul Orhei, satul Steţcani, aparţine moşierului, locotenent Ivan Tiutiunov. A fost construită în 1808 datorită străduinţei  moşieriţei Zinovia Tiutiunov şi a unui sătean pe nume Nestor Hatman. Edificiul este din piatră, cu o clopotniţă aparte pe patru coloane; biserica este acoperită cu şindrilă. – Pământul pentru personalul slujitor al bisericii (33 desiatine) a fost măsurat de către inginerul cadastral de la Orhei pe nume Rosiţchii şi întocmit planul la 3 octombrie 1856”.

     Conform datelor din anul 1860: „Biserica în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail, judeţul Orhei, satul Steţcani, aparţine moşierului Alexandru Titunov. – A fost construită în 1818 datorită străduinţei  moşieriţei Zinovia Titunov şi a unui sătean pe nume Nestor Hatman. Edificiul este din piatră, cu o clopotniţă aparte pe patru coloane din lemn; biserica este acoperită cu şindrilă”.

    Conform datelor din anul 1871: „Biserica în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail, judeţul Orhei, satul Steţcani, aparţine moşierului Vasile Fiodorovici Cucicov. A fost construită în 1808 datorită străduinţei  moşieriţei Tiutiunov şi a unui sătean pe nume Nestor Hatman. Edificiul este din piatră, cu o clopotniţă aparte pe patru coloane din lemn; biserica este acoperită cu şindrilă”.

     Conform datelor din anul 1916: „Satul Steţcani, judeţul Orhei – Biserica a fost construită în 1808 datorită străduinţei unui sătean pe nume Nestor Gatman. Edificiul din piatră, cu o clopotniţă din lemn deasupra pridvorului. Este tencuită în interior şi exterior. Este acoperită cu tablă de metal. Acoperişul este vopsit în culoarea verde cu vopsea pe bază de ulei. Are un singur prestol în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail. Ziua hramului – 8 noiembrie. Tainele şi ierurgiile sunt săvârşite de clerul bisericii satului Micleşti. Curtea bisericii este îngrădită cu gard: o jumătate din piatră, altă jumătate din nuiele. Este casă parohială, acoperită cu oale. În afara satului, la 200 stagii de biserică este cimitirul. Lungimea cimitirului – 360 stagii, lăţimea – 270. Cimitirul este îngrădit cu gard de nuiele. Cimitirul este pe pământul lui Petru Vasilevici Cucicov; este îngrijit. Există din 1813”.

    Din aceste date reiese că la început clopotniţa din lemn era separată de edificiul bisericii, dar după reparaţia din 1880 ea fost înălţată, tot din lemn, deasupra pridvorului bisericii. În această formă biserica s-a păstrat până în a doua jumătate a secolului al XX-lea, aşa cum o găsim şi într-o fotografie, unica care s-a păstrat până astăzi.

    Izvoarele bibliografice ne dau despre tema noastră următoarele informaţii:

    „Satul Steţcani – Biserică din piatră în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail, construită în 1808 graţie străduinţelor unui sătean pe nume Nestor Gatman. Planul arhitectural sub formă de stea. Clopotniţa din lemn”. /1910/;

     „Micleşti…; sat alăturat Steţcani cu interesanta biserică Sfântul Arhanghel Mihail, la 1 km, zidită la 1808, de locuitorul Nestor Hatman, în formă de stea”. /1922, 1930/;

    „Biserica de piatră cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail din Steţcani a fost ridicată în 1808, cu sprijinul credinciosului Nestor Gatman, din localitate. Sfântul locaş a fost construit în formă de stea. Alături de biserică se află o clopotniţă din lemn. În anul 1888, în Steţcani a fost construită o nouă biserică”. /2001/

    În „Registrul monumentelor Republicii Moldova, ocrotite de stat”, zona de centru, raionul Criuleni, sub nr. 361 este: „Steţcani – biserica Sfântul Arhanghel Mihail – 1808 – monument de arhitectură de importanţă naţională”.

    Ce se înţelege prin planul în formă de stea acum este greu de spus, căci fotografia păstrată nu ne arată biserica în ansanblu, ci doar faţada pridvorului şi a clopotniţei.În ce priveşte datele istorice care sunt prezentate în publicaţia din 2001, ele trebuie considerate ca eronate.Biserica cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail fost în elevaţie până în zilele noastre, iar în ultimii ani pe acelaşi loc a fost construită o nouă biserică din piatră.

Preoţii

    Dintr-un extras al Dicasteriei duhovniceşti exarhale din Chişinău de la 30 ianuarie 1820 aflăm:

I. Satul Steţcani, ţinutul Orhei, biserica cu hramul în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail, din lemn, în stare bună, înzestrată cu toate cele necesare pentru cult; în parohie sunt 86 de gospodării, 201 de bărbaţi, 175 de femei, în total 376 de persoane. Personalul bisericii: preoţii Nestor Parfenii (64 ani), Ioan Parfenii (39 ani), dascăli (cântăreţ): Ilie Chiriţa (30 ani), Ananii Parfenii (32 ani);

    II. Protoiereul Stavrachie Costin a raportat că ambii preoţi Nestor şi fiul lui Ioan nu pot săvârşi servicii divine. Primul de opt ani nu mai slujeşte avânt auzul şi vederea foarte slabe, iar al doilea Ioan suferă de epilepsie;

    III. Dascălul Ilie Chiriţa propus pentru a fi hirotonit preot pe seama bisericii Sfântului Arhanghel Mihail citeşte şi scrie bine, comportamentul moral este la nivel, este căsătorit, are copii: Constantin de 4 ani şi Ioan de un an.

    Acest extras ne permite să aflăm cine au fost preoţii slujitori încă de la începutul secolului al XIX-lea.

    Până în 1820 a slujit preotul Nestor Parfenii, născut în 1755. Nu se ştie cât timp a slujit la Steţcani, dar după toată probabilitatea, o perioadă îndelungată. La începutul anului 1820 este pensionat. Până în 1830 a slujit şi preotul Ioan Parfenii, fiul părintelui Nestorie, născut în 1780.

    Din 1820 a slujit şi preotul Ilie Chiriţă, născut în 1789, a fost dascăl la biserica din Steţcani, apoi la 4 februarie 1820 a fost hirotonit de episcopul Dimitrie Sulima. În 1830 era încă preot la Steţcani, dar până în ce an nu ştim.

    Pentru perioada 1830-1856 nu avem documente despre biserica din Steţcani, de aceea nu ştim nimic nici despre preoţii ce au slujit.

    Din 1856 până în 1859 a slujit preotul Simeon Blanari, născut în 1824, fiu de dascăl, la Seminar nu a învăţat. La 5 martie 1840 a fost numit pălămar la biserica din Hîrtopul Mare, judeţul Orhei; la 8 mai 1846 a primit binecuvântare la stihar; la 23 decembrie 1854 a fost hirotonit în treapta de diacon pe seama bisericii din Maşcăuţi, judeţul Orhei; la 14 octombrie 1856 a fost hirotonit în treapta de preot pe seama bisericii din Steţcani; la 28 august 1859 a fost transferat la biserica din Işnovăţ.

    Din 1860 până în 1864 a slujit preotul Constantin Catîreu, născut în 1826, fiu de dascăl, la Seminar nu a învăţat. La 22 martie 1850 a fost numit pălămar la biserica din Railianca, judeţul Akerman; la 22 iunie 1851 a fost hirotonit în treapta de diacon pe seama bisericii din Rîşcova, judeţul Orhei; la 22 octombrie 1857 a fost hirotonit în treapta de preot pe seama bisericii din Zgardeşti, judeţul Iaşi; la 1 octombrie 1860 a fost transferat la biserica din Steţcani; la 28 ianuarie 1864 a fost transferat la biserica din Marcăuţi.

    Din 1864 până în 1871 din nou a slujit preotul Simeon Blanari, transferat înapoi de la Işnovăţ (la 27 ianuarie 1864), iar 20 ianuarie 1871 acesta iarăşi este transferat la Işnovăţ.

    În octombrie 1872 parohia Sfântul Arhanghel Mihail din Steţcani a fost comasată cu parohia vecină Micleşti. De la această dată timp de 85 de ani preoţii de la Micleşti au deservit şi pe credincioşii din Steţcani, săvârşind slujbe în biserică doar la sărbătorile mari. Aceştia au fost: preotul Gheorghe Rejepa (1872-1899); preotul Constantin Vasilev (1899-1912); preotul Nicolae Mani (1912-1960).

    În timpul celei de a doua conflagraţii mondiale la Steţcani a slujit ca paroh preotul Constantin Pîrvu (1942-1944), care însă odată cu întoarcerea autorităţilor sovietice s-a refugiat în România.

    În 1958 autorităţile publice locale au închis biserica din Steţcani, dând încăperea colhozului care a transformat-o în deposit, care cu timpul, nefiind îngrijită, a ajuns într-o stare avariată. Astfel, prin anii 1990-1991 creștinii satului au hotărât să demoleze clădirea, iar pe acel loc să zidească o altă biserică mai încăpătoare.

    În anii 1992-1998 parohia a fost deservită de preotul Ioan Gangan, paroh al bisericii cu hramul ,, Sf. Ier. Spiridon’’ din satul vecin Miclești. Din 1998-2003 au slujit mai mulți preoți, printre care putem menționa pe Ceban Veaceslav, Rotaru Nicolae, Condrea Victor ș.a. Din 5.09.2003 paroh a fost numit prot. Alexandru Parasii care a adus un aport considerabil la înflorirea parohiei.